Psihicul nostru este organizat în așa fel încât evenimentele neplăcute lasă adesea o urmă mai vie și mai durabilă în memorie decât cele fericite.
Acesta nu este un defect, ci un mecanism complex format în procesul de evoluție pentru a asigura supraviețuirea, relatează corespondentul .
Această caracteristică a funcționării creierului este cunoscută în psihologie drept prejudecată negativă. Ea ne face să acordăm mult mai multă atenție și resurse mentale amenințărilor potențiale decât semnalelor pozitive.
Pixabay
Dintr-o perspectivă evolutivă, prioritatea amintirii experiențelor negative a fost vitală pentru strămoșii noștri. A ține minte ce tufiș a fost atacat de un prădător sau ce fructe de pădure au provocat otrăvire a fost o chestiune de supraviețuire.
Acest mecanism este declanșat adânc în sistemul limbic al creierului, într-o zonă numită amigdala. Aceasta este responsabilă de procesarea rapidă a informațiilor cu încărcătură emoțională, în special a celor legate de frică.
Experiențele negative sunt percepute de creier ca informații critice care trebuie analizate și stocate imediat. În acest fel, se formează conexiuni neuronale mai puternice pentru a asigura reamintirea rapidă în situații similare.
În lumea de astăzi, în care amenințările fizice sunt rare, acest sistem eșuează adesea. El ne face să reacționăm dureros la criticile de pe rețelele de socializare sau la o conversație neplăcută cu șeful nostru, ca și cum ar fi o amenințare reală la adresa vieții noastre.
Fără a înțelege această caracteristică, riscăm să fim într-o stare constantă de anxietate și stres ridicat. Amintirile obsedante ale eșecurilor pot submina grav stima de sine și motivația.
Recunoașterea faptului că amintirile negative vii sunt pur și simplu o programare de supraviețuire învechită este primul pas către gestionarea acesteia. Această cunoaștere vă permite să vă separați de gândurile intruzive și să le observați din exterior.
Practica mindfulness și meditația ajută la formarea capacității de a observa gândurile negative fără a fi implicat emoțional în ele. Acest lucru diminuează puterea impactului lor și reduce treptat influența lor asupra stării dumneavoastră.
Tehnicile cognitiv-comportamentale oferă conștient revizitează și reevaluează evenimentele traumatice. În timp, acest lucru permite crearea de conexiuni neuronale noi, mai raționale, care slăbesc reacția negativă inițială.
Întărirea conștientă a experiențelor pozitive este o contrabalansare eficientă. Recitind succesele, ținând un jurnal al recunoștinței și rememorând în mod conștient momentele plăcute ajută creierul să le internalizeze mai bine.
Astfel, cooperarea cu mecanismele străvechi ale psihicului, mai degrabă decât lupta împotriva lor, deschide calea către bunăstarea emoțională. Înțelegerea originilor prejudecăților negative le poate transforma dintr-un inamic într-un aliat pentru dezvoltarea personală.
Citește și
- De ce nu ne amintim copilăria: cum funcționează fenomenul amneziei din copilărie
- Cum să înveți să spui „nu”: o tehnică dovedită pentru a spune nu fără remușcări
