Cumpărarea de miere la piață sau într-un magazin seamănă adesea cu o loterie, în care cumpărătorul riscă să cumpere un produs de calitate scăzută.
Multe metode de verificare necesită degustarea acesteia, ceea ce este imposibil de făcut până în momentul cumpărării, relatează corespondentul .
Mierea naturală matură are un complex de proprietăți fizice care sunt ușor de verificat vizual și cu ajutorul unor mijloace improvizate. Acești parametri depind de originea sa botanică, de gradul de maturitate și de condițiile de depozitare.
Pixabay
Unul dintre indicatorii-cheie ai calității este vâscozitatea sau consistența produsului. Mierea matură care a fost suficient evaporată de albine ar trebui să se întindă într-un fir elastic continuu, nu să picure de pe lingură în picături individuale.
Puteți testa fluiditatea agitând mierea cu o lingură și apoi ridicând-o deasupra borcanului. Un produs natural se va înfășura pe lingură în straturi, formând ceea ce se numește un „turn de miere”, și va avea nevoie de mult timp pentru a se scurge înapoi.
Dacă mierea este prea lichidă și se scurge rapid, acest lucru poate indica faptul că este imatură sau că a fost adăugat sirop de zahăr. Mierea necoaptă conține apă în exces, ceea ce o face să fermenteze rapid și să se deterioreze.
O altă metodă fiabilă este testul de absorbție, care necesită un șervețel de hârtie obișnuit. Aplicați o picătură de miere pe hârtie și observați comportamentul acesteia.
O picătură de miere de calitate nu se va răspândi și nu va lăsa o pată umedă pe spatele șervețelului. Dacă, totuși, apare imediat o pată umedă în jurul picăturii, acesta este un semn clar de conținut ridicat de apă.
Procesul de cristalizare sau „sacarificare” este natural pentru majoritatea miilor naturale și confirmă autenticitatea lor. Rata acestui proces depinde de raportul dintre glucoză și fructoză din produs.Mierea cu un conținut ridicat de glucoză, cum ar fi mierea de floarea-soarelui sau de rapiță, cristalizează rapid, formând o structură cu granulație fină. În schimb, mierea de salcâm sau de castan, care este bogată în fructoză, poate rămâne lichidă mai mult de un an.
O structură cristalină uniformă și delicată indică o miere de înaltă calitate, în timp ce cristalele aspre și delaminate pot indica impurități. O separare bruscă a mierii în fracțiuni lichide și solide este un semnal de alarmă.
Testarea hârtiei ajută, de asemenea, la detectarea adăugării de melasă de amidon sau făină, care sunt uneori folosite pentru a îngroșa un produs de calitate slabă. Acest lucru se face amestecând o lingură de miere într-un pahar cu apă caldă.
Mierea pură se va dizolva complet, făcând apa uniform tulbure, în timp ce prezența unui precipitat insolubil va indica impurități străine. Aceste teste simple sunt o modalitate bună de a evalua calitatea unui produs înainte de cumpărare și consum.
Citiți și
- De ce ai nevoie de o pungă de zaț de cafea în mașină: un truc DIY simplu împotriva ceții de pe geamuri
- Cum să curățați grăsimea închegată de pe aragaz: de ce bicarbonatul de sodiu și detergentul de vase funcționează mai bine decât substanțele chimice