Creierul nostru este structurat în așa fel încât caută să conserve energia și coerența internă.
Acesta este motivul pentru care căutăm în mod inconștient informații care ne confirmă convingerile existente și le ignorăm pe cele care le contrazic, relatează .
Acest fenomen este cunoscut sub numele de părtinire de confirmare sau bias de confirmare. El ne determină să percepem selectiv realitatea, creând iluzia de a avea dreptate.
Pixabay
Deci, de ce continuăm să credem în predicții chiar și atunci când acestea nu se adeveresc? Creierul își amintește automat coincidențele și filtrează ratările, consolidând astfel credința în predicție. O predicție ratată este considerată un accident sau o interpretare greșită.
De exemplu, dacă astrologul a spus că săptămâna va fi bună pentru finanțe, veți sărbători orice câștig mic. Cu toate acestea, cheltuielile majore sau eșecurile din aceeași perioadă vor fi ignorate ca neimportante.
Acest mecanism funcționează la un nivel profund, protejându-ne stima de sine de a fi nevoiți să recunoaștem greșelile. Este mult mai confortabil să credem că predicția a fost corectă și că doar ne-a scăpat ceva decât să acceptăm că alegerile noastre au fost greșite.
Social media și algoritmii fluxurilor de știri exacerbează această problemă prin crearea așa-numitelor „bule de informații”. Ne aflăm înconjurați de oameni care gândesc la fel și de conținut care ne consolidează constant imaginea despre lume.
Existența prelungită în acest mod de gândire ne îngustează orizonturile și ne face vulnerabili la manipulare. O persoană își pierde capacitatea de analiză critică și de evaluare obiectivă a informațiilor noi.
Recunoașterea existenței prejudecății de confirmare este primul și cel mai important pas pentru reducerea influenței sale. Este necesar să vă întrebați în mod deliberat ce dovezi ar putea infirma punctul dumneavoastră de vedere.O tehnică specială a „avocatului diavolului” implică căutarea conștientă a contraargumentelor împotriva propriilor convingeri. Acest exercițiu antrenează flexibilitatea mentală și vă ajută să vedeți imaginea de ansamblu.
Dezvoltarea gândirii critice necesită o practică constantă și un scepticism sănătos față de orice informație. Verificați întotdeauna sursele primare și fiți interesați de punctele de vedere alternative.
Depășirea tendinței de confirmare deschide ușa către o viziune mai obiectivă și mai rațională asupra lumii. Începeți să luați decizii mai bune, bazate mai degrabă pe analiză decât pe emoții.
Această cale este dificilă, dar duce la libertate intelectuală și independență față de proiecțiile manipulatoare ale altor persoane. Înțelegerea funcționării propriei minți vă permite să o controlați mai degrabă decât să fiți ostaticii ei.
Citește și
- Cum se formează epuizarea emoțională la părinți: etape importante de recunoscut la timp
- De ce copiem inconștient gesturile interlocutorului: neurobiologia înțelegerii reciproce
