Amintirile false par a fi o defecțiune nefericită a memoriei noastre, dar, de fapt, ele sunt rezultatul unor mecanisme complexe de funcționare a acesteia.
Creierul nu doar stochează informații, ci le prelucrează și le rescrie constant sub influența noilor experiențe, potrivit corespondentului .
Emoțiile servesc drept un catalizator puternic pentru acest proces, conferind evenimentelor o semnificație specială și influențând codificarea lor. Experiențele puternice pot atât să sporească acuratețea detaliilor rememorate, cât și să le denatureze prin adăugarea de elemente care nu au existat.
Pixabay
Principala funcție a memoriei nu este să fixeze perfect trecutul, ci să ne ajute să ne orientăm în prezent și să prevedem viitorul. Din această perspectivă, creierul acordă prioritate semnificației și utilității informațiilor față de acuratețea lor literală.
Atunci când ne gândim în mod repetat la un eveniment, în special într-o stare emoțională, detaliile sale reale devin treptat neclare. Psihicul nostru poate umple în mod inconștient golurile cu fragmente plauzibile, dar fictive, creând o imagine coerentă, dar inexactă.
Un mecanism-cheie pentru formarea amintirilor false se numește reconsolidarea memoriei. De fiecare dată când o amintire este reamintită, creierul recuperează informații din memorie și apoi le recondiționează, modificându-le potențial.
În acest moment, urma de memorie vulnerabilă poate fi modificată prin adăugarea de informații false convingătoare de la alții sau din propriile reflecții. Efectul influenței informațiilor false este bine studiat în psihologie și arată cât de maleabilă poate fi memoria noastră.
Înclinația de a forma amintiri false este individualizată și este legată de factori precum nivelurile ridicate de sugestibilitate și imaginația vie. Persoanele cu imaginație bogată creează amintiri vii, dar nesigure, care sunt greu de distins de cele reale.
Ignorarea acestui fenomen poate duce la consecințe grave în viața de zi cu zi, de la certuri domestice bazate pe percepții diferite ale evenimentelor la decizii eronate bazate pe informații distorsionate. În practica judiciară, mărturiile martorilor bazate pe amintiri false pot cauza erori judiciare.Pentru a vă verifica critic propriile amintiri, este util să vă puneți întrebări cu privire la sursa informațiilor – cum ați aflat despre ele. Dezvoltarea obiceiului de a analiza detaliile și de a căuta confirmări obiective ajută la separarea evenimentelor reale de speculații.
Realizarea faptului că memoria este maleabilă vă permite să tratați amintirile proprii și ale altor persoane cu un scepticism sănătos. O astfel de înțelegere reduce judecata categorică și facilitează rezolvarea mai constructivă a conflictelor.
Astfel, amintirile false nu sunt un defect, ci o caracteristică a unui sistem de memorie extrem de adaptabil care sacrifică acuratețea în favoarea eficienței. Acceptarea acestei caracteristici ne permite să ne înțelegem mai bine pe noi înșine și pe ceilalți.
Conștientizarea mecanismelor memoriei promovează gândirea critică și alfabetizarea mediatică. Este un pas important către formularea unor judecăți mai informate și mai puțină manipulare.
Citiți și
- De ce vrem să credem într-o lume dreaptă: un mecanism cognitiv care simplifică realitatea
- De ce creierul nu poate ignora muzica de fundal: cum funcționează filtrul de informații auditive
