Fenomenul de deja vu este familiar pentru aproape fiecare persoană ca un sentiment brusc și viu că situația actuală s-a întâmplat deja în trecut.
În acest caz, detaliile specifice și timpul evenimentului anterior rămân absolut evazive, relatează corespondentul .
Din punct de vedere științific, déjà vu este un fenomen cognitiv complex legat de funcționarea memoriei și a percepției. Cercetătorii consideră că este rezultatul unei disfuncționalități pe termen scurt a hipocampusului, zona creierului responsabilă de formarea amintirilor.
Pixabay
Una dintre principalele teorii atribuie deja vu-ul unei disincronizări între cele două căi neuronale care procesează informațiile noi. Creierul interpretează greșit o nouă percepție ca fiind deja stocată în memoria pe termen lung, creând un puternic sentiment de recunoaștere.
O altă ipoteză sugerează că deja vu apare atunci când informațiile senzoriale sunt prelucrate incomplet la periferia atenției. Creierul are timp să „înregistreze” situația la un nivel subconștient, iar atunci când este complet concentrat, o trece drept amintire.
Link abordări psihologice deja vu frecvent cu funcționarea proceselor de gândire inconștiente și asociative. Situația poate semăna în subconștient cu un episod real, dar uitat, din trecut sau chiar cu un vis.
Episoadele Deja vu sunt mai frecvente la tineri, iar frecvența lor scade de obicei odată cu vârsta. Acest lucru se poate datora plasticității și activității mai mari a conexiunilor neuronale în creierul tânăr.
Pentru majoritatea oamenilor, deja vu este un fenomen complet normal și inofensiv. Aparițiile unice și rare nu indică nicio problemă de sănătate mintală.
Cu toate acestea, dacă déjà vu începe să apară extrem de frecvent, însoțit de anxietate sau alte senzații neobișnuite, poate fi un motiv pentru a consulta un specialist. În neurologie, déjà vu-ul persistent este uneori asociat cu anumite tipuri de activitate epileptică.
Înțelegerea mecanismelor déjà vu îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine principiile fundamentale ale memoriei umane. Acest fenomen demonstrează clar că percepția noastră asupra trecutului nu este întotdeauna o înregistrare exactă a evenimentelor.
Realizarea faptului că deja vu este o iluzie a memoriei ne permite să îl tratăm mai degrabă ca pe un fenomen interesant al conștiinței decât ca pe un semn mistic. Această atitudine reduce posibila anxietate și contribuie la menținerea gândirii critice.
Nu există niciun beneficiu practic al déjà vu-ului, însă studierea acestuia deschide ușa spre înțelegerea naturii conștiinței umane. Ne reamintește cât de complexe și uneori defectuoase sunt procesele noastre cognitive.
Astfel, credința în déjà vu provine dintr-o experiență neurobiologică reală pe care creierul încearcă să o înțeleagă. Explicația științifică nu lipsește această experiență de puterea sa subiectivă, ci îi oferă o bază rațională.
Citiți și
- De ce ne temem de succes: cauzele profunde ale autolimitării și cum să le ocolim
- De ce ne comparăm constant cu alții online: mecanismele psihologice ale obiceiului
