Compararea cu ceilalți este o nevoie socială profund înrădăcinată, însă social media a transformat acest proces într-un fundal continuu și adesea distructiv.
Algoritmii platformelor ne arată în mod deliberat versiuni filtrate și îngrijite ale vieții noastre, creând o realitate distorsionată pentru comparație, relatează .
Acest mecanism intră în funcțiune automat atunci când ne răsfoim feed-urile, devenind un obicei inconștient de a ne verifica statutul social. Fiecare vizionare a vacanței, a succesului în carieră sau a corpului perfect al altcuiva devine un punct de referință pentru evaluarea propriei noastre vieți.
La un nivel profund, acest obicei este alimentat de nevoia noastră naturală de apartenență și de teama de a nu fi suficient de buni. Creierul percepe informațiile din rețelele sociale ca fiind relevante din punct de vedere social, activând aceleași circuite neuronale ca în cazul interacțiunilor reale.
Expunerea constantă la conținut curatat formează în minte un așa-numit „grup de referință” de persoane necunoscute ale căror realizări devin un punct de referință nerealist. Începem să ne măsurăm succesul nu prin criterii obiective, ci prin comparație subiectivă și evident pierzătoare cu imaginile digitale.
În timp, acest lucru duce la o subestimare sistematică a valorii de sine, deoarece ne comparăm experiențele interioare cu fațada exterioară atent construită a altora. Se dezvoltă o distorsiune cognitivă în care succesele altor persoane par a fi un model, iar dificultățile noastre par a fi o problemă unică.
Dacă acest obicei nu este recunoscut și gestionat, el se poate transforma în anxietate cronică și simptome de depresie. Sentimentul constant de „rămânere în urmă” față de reperele virtuale subminează motivația și sentimentul de valoare de sine.
Un prim pas practic către schimbare este igiena digitală și consumul conștient de conținut. Merită să vă verificați abonamentele și să vă dezabonați de la conturile care provoacă în mod regulat sentimente de inferioritate.
O strategie eficientă este să mutați accentul de la reperele externe la valorile interne și progresul personal. În loc să vă întrebați „Cum sunt inferior?”, este mai util să vă întrebați „Ce este important pentru mine?” și „Ce progrese am făcut recent?”.
Dezvoltarea abilității de autocompătimire vă permite să vă tratați cu aceeași bunătate cu care ați trata un prieten aflat într-o situație similară. Recunoașterea faptului că toată lumea are dificultăți și eșecuri, doar că acestea sunt adesea în afara ecranului, ajută la echilibrarea percepțiilor.
Este important să vă limitați în mod conștient timpul petrecut pe rețelele de socializare folosind cronometre sau aplicații speciale. „Dezintoxicările digitale” regulate vă pot ajuta să vă reconectați cu viața reală și cu adevăratele realizări.
Formarea de noi obiceiuri, cum ar fi ținerea unui jurnal al recunoștinței sau înregistrarea propriilor victorii mici, creează un contrabalans pozitiv. Reprogramează creierul să caute și să recunoască succesele tale, mai degrabă decât să fixație asupra străinilor.
În cele din urmă, gestionarea obiceiului de a compara este o practică a atenției și a consolidării propriei identități în afara spațiului digital. Înțelegerea mecanismelor social media ne permite să le folosim ca pe un instrument, mai degrabă decât să le lăsăm să ne controleze sentimentul de sine.
Citește și
- Ce se va întâmpla dacă nu crezi în preziceri: consecințele psihologice ale refuzului ritualurilor
- Păpușile LOL: istoria originii, tipuri, de ce sunt alese
