Mulți oameni experimentează în mod regulat repetarea mentală compulsivă a conversațiilor lor din trecut.
Acest fenomen poate provoca un disconfort psihologic serios și poate interfera cu viața de zi cu zi, relatează un corespondent .
Acest fenomen este cunoscut în psihologie drept ruminație sau gingășie mentală. Reprezintă o formă de rumegare obsesivă a evenimentelor care au avut deja loc, fără o soluție productivă.
Pixabay
Din punct de vedere evolutiv, această trăsătură a fost necesară pentru învățarea socială și evitarea greșelilor în viitor. Creierul nostru încearcă să învețe o lecție dintr-o situație pentru a crește șansele de supraviețuire în trib.
În centrul procesului se află așa-numita rețea de mod pasiv a creierului, care este activată în repaus. Acest sistem este responsabil pentru autoreflecție și modelarea mentală a situațiilor sociale.
Un rol-cheie îl joacă și efectul de reflectorizare, care face o persoană să creadă că gafa sa a fost observată de toți cei din jur. În realitate, majoritatea oamenilor sunt prea ocupați cu ei înșiși pentru a-și aminti mult timp greșelile altora.
Necontrolate, aceste cicluri de gândire pot duce la stres cronic și anxietate crescută. Reluarea constantă a eșecurilor subminează stima de sine și modelează comportamentul de evitare.
O metodă eficientă de întrerupere a ruminației este tehnica atenției și revenirea la prezent. Concentrați-vă asupra respirației sau asupra detaliilor din mediul înconjurător pentru a opri fluxul de ruminații negative.
Tehnica reevaluării situației, prin care căutați în mod conștient interpretări alternative, mai pozitive, a ceea ce s-a întâmplat, vă poate ajuta, de asemenea. Întrebați-vă ce i-ați spune unui prieten aflat în aceeași situație.Practicarea distanțării cognitive vă permite să priviți situația din exterior, ca și cum i s-ar fi întâmplat unui străin. Acest lucru reduce intensitatea emoțională a situației și vă ajută să o evaluați mai obiectiv.
Este important să vă dezvoltați autocompătimirea și să vă tratați greșelile cu aceeași înțelegere cu care le-ați trata pe ale altora. Recunoașteți că a face greșeli este o parte normală a experienței umane și nu un semn de eșec personal.
Dacă tehnicile de auto-ajutor nu funcționează, poate fi util să solicitați consiliere din partea unui psiholog. Un profesionist vă poate ajuta să lucrați la cauzele care stau la baza anxietății sociale și să găsiți modalități personalizate de a lucra cu aceasta.
Înțelegerea mecanismelor ruminației ne permite să tratăm acest fenomen nu ca un inamic, ci ca o încercare a psihicului de a face față experienței. Practicarea regulată a mindfulness-ului și a autocompătimirii reduce treptat frecvența și caracterul intruziv al acestor episoade.
Citește și
- De ce căutăm scuze în avans: cum un mecanism psihologic de apărare ne împiedică să ne maturizăm
- De ce ne amintim mai bine în mișcare: cum ajută memoria motorie învățarea
