Mulți oameni percep norma celor zece mii de pași ca pe o dogmă incontestabilă, fără să se gândească la adevăratul ei scop.
Această cifră este mai degrabă un reper convenabil pentru menținerea activității fizice minime necesare în stilul de viață sedentar din zilele noastre, potrivit unui corespondent .
Conceptul a apărut inițial în Japonia în anii 1960, ca o mișcare de marketing pentru promovarea unuia dintre primele pedometre. Numele dispozitivului „Manpo-kei” se traduce literal prin „metru de zece mii de pași”, care a fost punctul de plecare pentru mitul popular.
Pixabay
Cercetările actuale arată că rata țintă în sine este mai puțin importantă decât consecvența obiceiului. Mersul regulat pe jos oferă beneficii cardiovasculare și musculo-scheletice semnificative, indiferent de numărul exact de pași.
Principalul efect fiziologic al mersului zilnic pe jos este de a întări în mod regulat mușchiul cardiac și de a crește elasticitatea pereților vasculari. Acest lucru duce la stabilizarea tensiunii arteriale și la reducerea riscului de infarct și accident vascular cerebral pe termen lung.
Exercițiile sistematice pentru picioare stimulează o creștere a densității osoase, care servește ca o prevenire eficientă a osteoporozei. În același timp, mușchii spatelui și cei abdominali sunt întăriți, ceea ce formează un corset vertebral mai stabil și mai rezistent.
Activitatea în aer liber moderată, dar prelungită, are un efect benefic asupra funcției cognitive și a bunăstării mentale. Îmbunătățirea fluxului sanguin către creier promovează claritatea mentală, iar mișcarea ritmică ajută la reducerea nivelului de stres și anxietate.
Pentru sistemul digestiv, mersul pe jos devine un catalizator pentru un peristaltism intestinal mai activ. Procesul de digestie este accelerat, ceea ce ajută la evitarea problemelor cu constipația și flatulența, chiar dacă sunteți sedentari.
Mișcarea regulată joacă un rol esențial în stabilizarea nivelului de glucoză din sânge și a colesterolului „rău”. Mușchii consumă glucoză drept combustibil în timpul activității, ceea ce normalizează în mod natural concentrațiile de glucoză, fără vârfuri.Neefectuarea plimbărilor zilnice duce la atrofierea treptată a mușchilor picioarelor și feselor, precum și la deteriorarea mobilității articulațiilor. Inactivitatea provoacă congestie la nivelul pelvisului și al membrelor inferioare, crescând riscul de tromboză.
Fără exerciții fizice constante, sistemul cardiovascular își pierde tonusul, devenind mai vulnerabil la stresul brusc. Reducerea rezistenței generale a organismului face ca o persoană să fie mai predispusă la oboseală cronică și la oboseală rapidă chiar și în urma unui efort minor.
Este mai bine să începeți să practicați plimbările zilnice la o distanță confortabilă, fără a tinde imediat spre absolutismul celor zece mii de pași. Creșterea treptată a sarcinii vă va permite să vă formați un obicei stabil, fără riscul de suprasolicitare și eșec ulterior.
Integrați mersul pe jos în rutina zilnică prin reguli simple, cum ar fi evitarea liftului sau coborârea din mijloacele de transport cu o stație mai devreme. În timp, aceste mici schimbări vor duce la îmbunătățiri semnificative ale bunăstării și tonusului dumneavoastră general.
Citește și
- De ce nu ar trebui să sari peste cină: cum metabolismul tău din timpul nopții îți afectează dimineața
- Ce să faceți dacă vă tremură pleoapele: tehnici simple pentru relaxarea rapidă a mușchilor
