Stereotipurile sunt convingeri simplificate și generalizate despre grupuri întregi de oameni sau fenomene.
Creierul nostru procesează constant cantități uriașe de informații, iar stereotipurile îi servesc drept etichete care economisesc energie, permițându-i să clasifice rapid lucrurile noi, relatează corespondentul .
Acest mecanism datează din cele mai vechi timpuri, când luarea rapidă a deciziilor era o chestiune de supraviețuire. Pentru oamenii moderni, astfel de scurtături cognitive îi împiedică adesea să evalueze obiectiv situațiile și persoanele.
Pixabay
Unul dintre principalele motive ale persistenței stereotipurilor este tendința de a confirma corectitudinea acestora. În mod inconștient, căutăm și observăm informațiile care sunt în concordanță cu convingerile noastre existente și ignorăm faptele contradictorii.
Mediul nostru social și cultura ne alimentează constant percepțiile încă din copilărie. Întrucât absorbim șabloane gata făcute din mass-media, familie și educație, rareori le analizăm critic și le luăm de bune.
Efectul de halo ne determină să transferăm o calitate pozitivă sau negativă unei întregi persoane sau unui întreg grup. De exemplu, atribuirea competenței într-un domeniu unei persoane care are succes într-un singur domeniu.
Un alt factor puternic este gândirea de grup și dorința de identitate socială. Împărtășind stereotipurile grupului nostru, ne simțim conectați la ceilalți membri ai grupului și ne consolidăm propriul sentiment de sine.
Gândirea simplistă duce la discriminare, decizii incorecte și oportunități ratate în viața noastră personală și profesională. Nu mai vedem trăsăturile unice ale unei persoane, mulțumindu-ne cu o etichetă superficială și adesea eronată.
Existența constantă în cadrul stereotipurilor ne limitează, de asemenea, propria gândire, lipsind-o de flexibilitate și curiozitate. Nu mai punem întrebări și nu ne mai întrebăm care sunt adevăratele motive ale acțiunilor oamenilor.
Primul pas către schimbare este să deveniți conștienți de propriile gânduri automate și să fiți dispuși să le contestați. Începeți să observați momentele în care trageți concluzii pripite despre o persoană pe baza apartenenței sale la un grup.
Căutați în mod conștient informații și exemple care vă infirmă convingerile stabilite. Extindeți-vă cercul social, în mod deliberat prin cunoașterea unor persoane din medii sociale, culturale și profesionale diferite.
Dezvoltați gândirea critică punându-vă în permanență întrebări cu privire la motivele și dovezile judecăților dumneavoastră. Practicați metodologia „cazului extrem” prin găsirea mentală a excepțiilor care încalcă o regulă generalizată.
Lucrând treptat la obiceiurile dumneavoastră cognitive, puteți reduce considerabil influența stereotipurilor asupra vieții dumneavoastră. Acest lucru deschide calea către o înțelegere mai profundă a lumii, construirea de relații mai bune și luarea de decizii mai bune.
Citește și
- De ce amânăm chiar și lucrurile de dorit: 3 cauze ascunse ale amânării
- De ce creierul se fixează pe dialoguri nereușite: cum să oprim derularea fără sfârșit a conversațiilor
