Proiecția psihologică ne determină să acordăm inconștient partenerului nostru trăsături care nu sunt prezente în el, proiectând asupra lui un ideal interior.
Acest mecanism distorsionează percepția și ne împiedică să vedem persoana reală care se află vizavi, relatează corespondentul .
Cel mai adesea, rădăcinile acestei probleme se întorc la copilărie și la experiența primelor atașamente. În mod inconștient, căutăm acel părinte ideal sau salvator într-un partener care să compenseze deficiențele noastre emoționale din trecut.
Pixabay
Creierul nostru construiește o imagine coerentă, dar falsă, bazată pe informații limitate, pentru a reduce anxietatea provocată de incertitudine. Această scurtătură cognitivă salvează resursele mentaledar creează o capcană în care ne îndrăgostim de propria noastră fantezie.
Stereotipurile sociale și imaginile romanțate din mass-media alimentează în mod activ așteptările noastre interne. Consumul constant de astfel de conținuturi creează scenarii nerealiste pe care oamenii reali pur și simplu nu le pot respecta.
Atunci când proiecția se ciocnește de realitate, apare inevitabil dezamăgirea dureroasă față de un partener. Suntem supărați nu pe adevăratele sale defecte, ci pe faptul că nu se mai potrivește rolului pe care l-am inventat.
Această criză se manifestă prin nemulțumire cronică, plângeri constante și sentimentul că partenerul „trebuie să ghicească” așteptările noastre nespuse. Relația devine o încercare de a reface o persoană vie într-un șablon înghețat.
Principalul pericol al unui astfel de scenariu este singurătatea totală care apare atunci când două persoane există alături de versiuni inventate ale celeilalte. Conexiunea profundă autentică devine imposibilă, deoarece necesită acceptarea persoanei cu toate slăbiciunile și particularitățile sale.
Puteți rupe acest cerc vicios începând cu o autoexaminare profundă și analizându-vă așteptările. Răspundeți-vă cu sinceritate ce nevoi neîmplinite și traume din copilărie vă fac să vă agățați de această imagine ideală.
Învățați să vedeți și să acceptați calitățile reale, nu cele dorite, ale partenerului dvs. prin practicarea unei comunicări conștiente și deschise. Ascultați activ ceea ce spune el sau ea, observați acțiunile și renunțați la interpretările instantanee în favoarea unui dialog viu.
Treceți de la a avea pretenții de la partenerul dvs. la a lucra la propriile proiecții prin dezvoltarea inteligenței emoționale și a conștiinței de sine. Acest proces necesită curaj, dar este ceea ce vă permite să ieșiți din umbrele iluziei și să intrați în adevărata intimitate.
Relațiile sănătoase sunt construite pe dorința de a vedea și de a iubi cealaltă persoană în dimensiunea ei reală, nu fictivă. Este o călătorie de la fantezia romanțată la o conexiune profundă și reală între două lumi.
În această călătorie, merită să apreciați nu numai punctele forte ale partenerului, ci și vulnerabilitățile care îl fac viu și real. În acceptarea reciprocă a imperfecțiunii umane se naște iubirea matură care nu are nevoie de iluzii.
Citește și
- Ce se întâmplă când nu mai dai sfaturi nesolicitate prietenilor: cum tăcerea îți îmbunătățește comunicarea
- De ce creierul creează alarme din senin: cum să dezactivați modul alarme false
