Ritmul de viață modern ne obligă să fim în permanență conectați, să rezolvăm sarcini și să consumăm informații.
Cu toate acestea, o astfel de activitate continuă epuizează cea mai valoroasă resursă – capacitatea de a gândi creativ și de a găsi soluții neobisnuite, relatează corespondentul .
Creierul nostru nu este un puț fără fund, ci un sistem complex care necesită cicluri de activitate și recuperare. Concentrarea constantă asupra unor sarcini specifice angrenează așa-numita rețea executivă centrală, care este responsabilă de concentrare și gândire logică.
Pixabay
Atunci când ne permitem în mod conștient să „nu facem nimic”, este activată o altă structură neuronală crucială – rețeaua de mod pasiv a creierului. Această rețea este activată în fundal atunci când visăm cu ochii deschiși, rătăcim în gânduri sau pur și simplu ne relaxăm fără un scop anume.
În momentele de nefocalizare, rețeaua modului pasiv începe să asocieze și să combine în mod activ fragmente disparate de informații din memoria noastră. Ea face conexiuni între idei și fapte îndepărtate care par a nu avea legătură în timpul gândirii concentrate.
Acest proces de incubare a ideilor în fundal este esențial pentru intuiții și descoperiri creative. Multe dintre marile descoperiri și idei artistice au venit la creatorii lor nu în fața unui birou, ci în timp ce se plimbau, făceau duș sau se relaxau în natură.
Ignorarea nevoii creierului de o astfel de repornire duce la blocaj creativ, sindromul burnout și scăderea productivității generale. Fără perioade de odihnă pasivă, rețelele neuronale responsabile de creativitate pur și simplu nu au timp să se refacă și să se reconfigureze.
Programarea conștientă a golurilor „leneșe” în programul dvs. devine nu un lux, ci o necesitate strategică pentru orice cunoaștere. Rezervați-vă timp atunci când nu vă stabiliți obiective și lăsați gândurile să rătăcească liber, fără presiune sau judecată.
Practicați tehnici de mindful doing nothing, cum ar fi să stați pur și simplu pe o bancă în parc și să observați lumea din jurul dumneavoastră. În astfel de momente, închideți notificările telefonului și refuzați în mod conștient să vă ocupați de muncă sau de problemele casnice.
Pauzele mentale regulate favorizează consolidarea memoriei, adică transferul experienței și cunoștințelor dobândite în memoria pe termen lung. Acest proces nu numai că eliberează memoria de lucru a creierului pentru sarcini noi, dar îmbunătățește și accesul la informațiile deja învățate.
În timp, veți observa că, după perioade de aparentă inactivitate, sarcinile complexe sunt mai ușor și mai rapid de realizat. Idei noi și abordări neconvenționale ale problemelor vechi vă vor veni în minte ca de la sine, fără eforturi dureroase.
Investind timp în odihnă mentală, investești în creativitatea, sănătatea mentală și calitatea gândirii tale pe termen lung. Permițându-i creierului tău să lenevească, îi permiți de fapt să lucreze la cele mai dificile proiecte la un nivel profund, subconștient.
Citește și
- De ce dorința de a deține controlul dăunează familiilor: cum hiper-responsabilitatea creează tensiune în loc de securitate
- Cum să vă cereți scuze unui copil: de ce „îmi pare rău” nu funcționează și ce să spuneți în schimb
